Sursă: Adevarul.ro
Consiliul General al Municipiului București a votat pentru solicitarea de insolvență a Societății de Transport București (STB), decizie care va avea implicații majore asupra gestionării companiei și a serviciului de transport public din capitală.
Votul, desfășurat marți, 21 iulie, cu 39 de voturi pentru și 7 abțineri, a mandatat reprezentanții Primăriei în Adunarea Generală a Acționarilor să depună cererea de insolvență la Tribunalul București. În prezent, această decizie nu înseamnă automat intrarea în insolvență, ci urmează procedura judiciară, iar hotărârea finală aparține judecătorului-sindic.
Ce înseamnă insolvența pentru transportul public din București?
Specialistul în drept comercial, avocatul Cristian Duțescu, explică faptul că, dacă procedura va fi deschisă, managementul companiei va trebui să elaboreze un plan de reorganizare, iar cel mai mare creditor, ANAF, va avea un rol decisiv în această etapă.
- Decizia nu afectează imediat funcționarea STB, dar poate duce la restructurări și disponibilizări
- Se va negocia un plan de reorganizare cu creditorii, în special cu ANAF
- În cazul în care planul nu va fi aprobat, compania poate intra în faliment
Situația financiară critică a STB și impactul asupra bucureștenilor
Primarul general, Ciprian Ciucu, a declarat, într-o conferință de presă, că STB se află într-un „faliment nedeclarat” încă din 2020 și a cerut oficial intrarea companiei în insolvență. La finalul anului 2025, datoriile totale ale societății se apropiau de 1,72 miliarde de lei, dintre care aproape 1,49 miliarde de lei către ANAF și penalități de 402 milioane de lei.
Pentru a evita executarea silită, în februarie 2025, Consiliul General a aprobat gajarea a 398 de autobuze Otokar, în valoare de 316 milioane de lei. În plus, litigiul cu grupul Grampet, patronat de Gruia Stoica, privind achiziția unor tramvaie din Federația Rusă, a generat penalități de aproximativ 60.000 de euro pe zi pentru companie.
Conducerea STB pregătește un plan de restructurare, care include disponibilizarea a 800 de salariați din cei peste 9.500, dintre care cel mult 200 ar putea pleca voluntar, primind salarii compensatorii. Aceste măsuri sunt menite să reducă cheltuielile și să evite colapsul total al serviciului de transport public din București.
Decizia de a solicita insolvența a fost luată în contextul unei situații financiare extrem de dificile, iar următorul pas îl reprezintă depunerea cererii la Tribunalul București, unde judecătorul-sindic va decide dacă se va deschide oficial procedura de insolvență.
Pe termen scurt, această măsură nu va întrerupe serviciile de transport, însă pe termen lung, restructurarea și eventualele disponibilizări pot avea un impact semnificativ asupra calității și continuității serviciului pentru bucureșteni.