De la data de 3 iulie 2023, SRI nu mai are un director numit oficial, după ce Eduard Hellvig și-a dat demisia din funcție. În prezent, conducerea operativă este asigurată de interimar, de către generalul Răzvan Ionescu, prim-adjunctul directorului.
Potrivit legii, funcția de director civil al SRI trebuie ocupată de un nume propus de președintele României și numit de Parlament. În istoria instituției, în cei 36 de ani de funcționare, SRI a avut cinci directori civili numiți în această manieră. În această perioadă, instituția a fost implicată în mai multe controverse și scandaluri, care au influențat procesul de integrare în structurile euro-atlantice și de consolidare a parteneriatului cu aliații externi.
Citește și: O dronă a pătruns în spațiul aerian românesc deasupra Sulinei, avioane F-16 și F-18 au intervenit
Controversele din istoria SRI
De la înființarea sa, în 1990, SRI a fost în centrul mai multor controverse, inclusiv legate de modul în care a fost creat și de modul în care a preluat anumite bunuri ale fostei DSS. În perioada de început, primul director al SRI a fost considerat un apropiat al FSN, iar ulterior, un fost ofițer de Securitate a fost numit în funcție, ceea ce a generat suspiciuni legate de continuitatea cu vechile structuri.
Printre cele mai mediatizate scandaluri se numără cazul Berevoiești, controversele legate de activitatea jurnaliștilor în vizorul SRI, precum și dosarele sechestrate de instituție. De asemenea, există acuzații legate de contrabanda și de modul în care au fost gestionate dosarele Securității, precum și despre implicarea SRI în anumite operațiuni de câmp tactic.
În prezent, situația este în continuare incertă, după ce conducerea a fost preluată temporar de generalul Răzvan Ionescu, în condițiile în care legea prevede numirea unui director civil de către Parlament, la propunerea președintelui. În acest context, întrebările legate de transparență și de modul în care se va finaliza această procedură rămân deschise.
Conform Libertatea.ro