Sursă: B365.ro
Zona sudică a Bucureștiului, cunoscută odinioară ca regatul florarilor, a suferit transformări radicale în perioada comunistă, ștergând de pe hartă modul de viață patriarhal din anii 1960 - 1986.
Înainte de sistematizare, terenurile din zona Luncii Văcărești și din mahalalele Cărămidarii de Jos, Lânăriei, Tăbăcari sau Manu Cavafu erau pline de grădini și sere de flori, cultivate de familii de florari și grădinari locali. În acea vreme, Regina Maria obișnuia să vină personal pentru a alege bujori și gladiole, preferații ei, direct de la producători.
Ce a rămas din vechiul București al florarilor?
După demolări masive pentru a face loc celor peste 150 de blocuri turn și bulevardelor moderne, au rămas doar amintiri și câteva străzi care păstrează memoria vechilor meșteșugari. În prezent, terenul din zona Văcărești era un bazin floricol de fertilitate excepțională, datorită pânzei freatice aproape de suprafață și pârâielor subterane.
- Regina Maria obișnuia să aleagă bujori și gladiole din aceste meleaguri
- Regele Carol al II-lea și Regina Maria au participat la resfințirea Bisericii Cărămidarii de Jos
- Zona era cunoscută pentru diversitatea florilor și activitatea florarilor locali
- Clădirile și serile de flori au fost înlocuite de blocuri și parcuri moderne
Impactul sistematizării asupra patrimoniului floral al Bucureștiului
Transformarea urbană a distrus complet peisajul natural și modul de viață tradițional al vechilor florari. În locul grădinilor și serelor, au apărut blocuri și infrastructură modernă, iar amintirile despre regatul florarilor sunt păstrate doar în povești și fotografii vechi.
Autoritățile au demarat proiecte de modernizare, însă păstrarea memoriei acestor meșteșuguri tradiționale rămâne o provocare. În prezent, zona Văcărești este un spațiu de relaxare, dar istoria florarilor din sudul Bucureștiului continuă să fie o parte importantă a identității locale.
Acest proces de schimbare a fost influențat de dorința de modernizare, dar și de dispariția treptată a vechilor meșteșugari. În timp ce orașul se dezvoltă, păstrarea tradițiilor rămâne o prioritate pentru cei interesați de patrimoniul cultural al capitalei.