Intrările prin spate ale blocurilor din București nu au fost impuse printr-o regulă generală, ci reflectă modul în care au fost proiectate marile ansambluri de locuințe din oraș.
Amplasarea acestor intrări a depins de proiectul fiecărei clădiri și de organizarea ansamblului din care face parte.Accesele secundare au apărut în arhitectura bucureșteană încă dinainte de comunism, având un rol practic.Spațiile comerciale de la parter au câștigat vizibilitate, iar locatarii au intrat în clădiri pe alei mai ferite de agitația străzii.
Citește și: Un autoturism s-a răsturnat pe șoseaua Mihai Bravu după ce a lovit gardurile liniei de tramvai
Funcționalitatea intrărilor secundare
Astfel, unele blocuri au ajuns să aibă două fațade cu roluri diferite.Vitrinele și fluxul intens de trecători sunt orientate spre oraș, în timp ce scările de acces și aleile sunt îndreptate spre interiorul ansamblului.Totuși, acest model nu s-a generalizat, multe blocuri având intrarea direct din stradă.
În Bucureștiul de altădată, locuințele erau organizate pornind de la stradă și de la parcela fiecărui proprietar, casele având propria curte.Odată cu ridicarea marilor ansambluri de locuințe, blocurile au fost gândite ca parte a unui cartier, unde aleile, zonele verzi, magazinele și școlile erau planificate împreună.
În anii ‘50, urbanismul sovietic a influențat construcțiile din București, iar mai târziu, arhitectura modernistă a promovat o dispunere mai liberă a blocurilor.Diversitatea acestor proiecte este documentată în cercetările Studio Zona despre locuirea bucureșteană din anii `50.
Legea nr.58 din 1 noiembrie 1974 a marcat un moment important pentru transformarea Capitalei, stabilind principii pentru folosirea terenurilor și organizarea circulației.Deși nu impunea intrările prin spate, a contribuit la dezvoltarea ansamblurilor dense de pe marile artere.